Lege mosteniri

Data: 10/10/2008

TESTAMENTUL
Potrivit Codului civil, legea mostenirii, testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru momentul incetarii sale din
viata, de tot sau de o parte din averea sa.

Obiectul principal al unui testament il constituie legatele, adica acele dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral, dar
pe langa acestea testamentul poate cuprinde si manifestari ale ultimei vointe a defunctului.
Pentru a putea dispune prin testament, in primul rand o persoana trebuie sa fie capabila. Nu vor putea uza de acest act
juridic minorul care nu a implinit varsta de 16 ani, persoanele puse sub interdictie si persoanele lipsite de discernamant.
Minorul care a implinit varsta de 16 ani poate dispune prin testament numai de jumatate din ceea ce ar putea dispune
daca ar fi major. Totodata, acelasi minor nu poate dispune prin testament in favoarea tutorelui sau, cu exceptia cazului
cand acesta este si ascendentul minorului.
Pe de alta parte exista si persoane carora legea le interzice a primi prin testament: medicii, farmacistii care l-au tratat pe
testator de ultima boala din cauza careia moare, interdictia fiind valabila si pentru preotii care l-au asistat din punct de
vedere religios pe testator in timpul ultimei boli; ofiterii cu care testatorul calatoreste, daca nu sunt rude cu calatorul;
cetatenii straini si apatrizii care nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania.
O alta conditie pentru a putea dispune prin testament, este aceea ca testatorul sa-si exprime liber consimtamantul atunci
cand intocmeste acest act, testamentul sa poarte asupra unui obiect determinat sau determinabil si sa aiba o cauza
morala si licita. Poate cea mai importanta conditie se refera la forma sub care trebuie sa se infatiseze un testament.
Codul civil reglementeaza mai multe tipuri de testamente, dar comuna pentru toate este, sub sanctiunea nulitatii absolute,
obligativitatea formei scrise.

In principiu, orice persoana poate lasa prin testament mostenirea oricarei persoane doreste.

Rezerva succesorala stabilita de legea mostenirii este acea parte a patrimoniului celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea
legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati (donatii) facute in timpul vietii sau pentru dispozitii
testamentare pentru cauza de moarte legate sau exheredari .
Defunctul poate dispune liber de o parte a mostenirii (cotitatea disponibila) care este definita ca acea parte a
patrimoniului care excede rezervei sucesorale si de care defunctul putea dispune liber, neingradit, inclusiv prin donatii si
dispozitii testamentare.
Rezerva succesorala, asa cum prevede legea mostenirii, ii apara pe mostenitorii rezervatari nu numai impotriva liberalitatilor excesive facute in favoarea unor
persoane straine, dar si impotriva liberalitatilor facute impotriva unor mostenitori legali, chiar comostenitori rezervatari.
Prin urmare, daca defunctul are mostenitori rezervatari si daca a dispus de patrimoniul sau prin testament, masa
succesorala se divide in 2 parti: rezerva succesorala, destinata a fi mostenita de mostenitorii rezervatari chiar si impotriva
vointei defunctului si cotitatea disponibila in privinta careia vointa defunctului este suverana.
Mostenitorii rezervatari sunt descendentii defunctului de orice grad, adica copiii (indiferent daca sunt din casatorie sau din
afara casatoriei), nepotii, stranepotii, parintii defunctului, precum si sotul defunctului.

MOSTENITORII REZERVATARI
Din dispozitiile art. 841, 843 C. civ. si art. 2 din Legea nr. 319/1944 rezulta ca mostenitorii rezervatari sunt doar
descendentii,
ascendentii privilegiati si sotul supravietuitor ai defunctului
1. Descendentii
Cuantumul rezervei. Potrivit art. 841 C. civ., in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului, cotitatea disponibila a
mostenirii nu poate depasi:
-1/2 din mostenire, daca lasa un copil;
-1/3 din mostenire, daca lasa doi copii;
-1/4 din mostenire, daca lasa trei sau mai multi copii.
Implicit, rezulta ca rezerva va fi de: 1/2 din mostenire pentru un copil, 2/3 din mostenire pentru doi copii si 3/4 din
mostenire pentru trei sau mai multi copii.
2. Ascendentii privilegiati
Cuantumul rezervei. In randul mostenitorilor rezervatari art. 843 C. civ. include pe mama si pe tatal defunctului, daca
acesta nu lasa descendenti. Este vorba asadar de parintii defunctului, fiind indiferent daca de cujus s-a nascut din
casatorie sau dinafara casatoriei. In cazul filiatiei rezultate din adoptie, adoptatorii vor lua locul parintilor firesti.
Conform art. 843 C. civ., cotitatea disponibila a mostenirii nu poate trece peste 1/2 din mostenire daca cel decedat lasa in
viata ambii parinti sau peste 3/4 din mostenire daca lasa in viata un singur parinte, in mod corelativ, rezerva fiind de 1/2
sau 1/4 din mostenire.
Parintii defunctului fac parte din clasa a doua de mostenitori impreuna cu colateralii privilegiati sau descendentii acestora,
dar rezervatari nu sunt decat cei dintai.
3. Rezerva sotului supravietuitor
Cuantumul rezervei.

Din dispozitiile art. 2 din Legea nr. 319/1944, legea mostenirii pentru sotul supravietuitor rezulta ca, in cazul in care defunctul lasa un sot supravietuitor, liberalitatile facute de sotul predecedat nu pot depasi jumatate din cotele de mostenire legala prevazute la
art.1 din aceeasi lege in favoarea sotului supravietuitor, cote care, asa cum am vazut (supra nr.104) difera in functie de
clasa de mostenitori legali cu care vine in concurs. Se deduce deci ca rezerva sotului supravietuitor va fi de:
-1/8 din mostenire in concurs cu descendentii (jumatate din cota legala de 1/4);
-1/6 din mostenire in concurs cu ascendentii si colateralii privilegiati, daca acestia vin impreuna la mostenire (jumatate
din cota legala de 1/3);
-1/4 din mostenire in concurs fie cu ascendentii privilegiati, fie cu colateralii privilegiati (jumatate din cota legala de 1/2);
-3/8 din mostenire in concurs cu ascendentii ordinari (clasa a treia de mostenitori) sau cu colateralii ordinari (clasa a
patra de mostenitori) (jumatate din cota legala de 3/4);
-1/2 din mostenire cand exista donatii care se imputa asupra cotitatii disponibile a mostenirii si liberalitati testamentare
(legate) (jumatate din intreaga mostenire, care ar fi revenit sotului supravietuitor in lipsa de mostenitori legali).

Vanzarea sau cesiunea mostenirii/succesiunii
Vanzarea drepturilor succesorale este posibila numai dupa ce succesiunea a fost deschisa si numai dupa ce
mostenitorul a acceptat succesiunea.
Daca un mostenitor isi vinde drepturile sale succesorale inainte de a fi acceptat expres succesiunea, aceasta vanzare are
valoarea unei acceptari tacite a succesiunii, asa cum prevede legea mostenirii.
Vanzarea drepturilor succesorale in timpul vietii persoanei este lovita de nulitate absoluta (art.702 si 965 alin.2 Cod Civil)

Ion Varzaru - Cabinet de avocatura din Bucuresti care va ofera consultanta la: mosteniri, succesiuni, infiintare firme, avocat divort, societati comerciale, accidente auto, comercial, etc